Selecţie pentru persoanele care doresc să lucreze în Germania, în domeniul hotelier-gastronomie, Sibiu, 25-26 aprilie 2012.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă organizează, în perioada 25-26 aprilie 2012, la Sibiu, selecţia pentru persoanele care doresc să ocupe un loc de muncă în domeniul hotelier-gastronomie, în Germania.

Sunt oferite un număr de 60 de posturi în meseriile: bucătar, cameristă, ospătar, ajutor de bucătar, ajutor în gastronomia de sistem (McDonald's, Burger King, KFC, Vapiano, Losteria, etc.).

Sunt solicitate persoane care au calificare în meseriile menţionate sau experienţă în domeniul gastronomic.

Solicitanţii trebuie să deţină cunoştinţe de limba germană de bază, pentru personalul auxiliar, şi cunostinţe extinse, pentru personalul de specialitate.

Angajarea se face pentru perioada mai-noiembrie 2012. Timpul de lucru este de 40 de ore pe săptămână, cu posibilitatea de a efectua ore suplimentare. Salariul oferit este de 1.200-1.500 euro brut pe lună, pentru personalul auxiliar, şi 1.500-2.000 de euro brut pe lună, pentru personalul de specialitate.

Cazarea şi întreţinerea pot fi asigurate gratuit de către angajator sau pe cont propriu.

Selecţia se va desfăşura la Centrul de Formare Profesională a Adulţilor, Sibiu, Str. Gladiolelor nr.2–6, (intrare din strada Postăvarilor nr. 18), Telefon/Fax: 0269 236 803, E-mail: sb_cfpa@ajofm.anofm.ro.

27 aprilie, ora 9,00 – Cercul Militar (Casa Armatei - Braşov) Bursa Generală a Locurilor de muncă

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă va organiza "Bursa Generală a Locurilor de Muncă", ce va avea loc în data de 27 aprilie, începând cu ora 9.00, la Cercul Militar.

Obiectivul principal al acestui eveniment îl constituie creşterea gradului de ocupare, prin întâlnirea directă a cererii cu oferta de locuri de muncă.

Această Bursă este o bursă generală a locurilor de muncă, care se desfăşoară simultan în toate capitalele de judeţ din ţară şi care se adresează tuturor persoanelor interesate de găsirea unui loc de muncă.

De regulă, într-un an calendaristic, AJOFM-urile organizează 2 evenimente de o asemenea anvergură, Bursa Generală din luna aprilie şi Bursa absolvenţilor, din luna septembrie. Aceste manifestări au loc în toate judeţele în aceeaşi zi şi cu începere de la aceeaşi oră.

De regulă, ele se bucură de participarea unui număr semnificativ de angajatori, dar şi de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.

Participarea la bursă este gratuită, atât pentru agenţii economici care participă la bursă, oferind locurile de muncă vacante, cât şi pentru braşovenii care îşi caută un loc de muncă.

Program de funcţionare Agenţia Judeţeană a Forţei de Muncă Braşov, Agenţia Locală şi punctele de lucru teritoriale din judeţul Braşov

Este foarte important pentru dumneavoastră să cunoaşteţi unde se află Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de muncă, agenţiile locale şi punctele de lucru teritoriale şi care este programul de funcţionare al acestora.

Fie că solicitaţi indemnizaţia de şomaj, vreţi să vă înscrieţi la un curs, aveţi nevoie de informare şi consiliere, doriţi să fiţi mediat pentru a obţine un loc de muncă, v-aţi angajat şi solicitaţi completarea veniturilor salariale trebuie să vă adresaţi Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de muncă (agenţii locale,puncte teritoriale) din raza teritorială unde domiciliaţi. De aceea vă vom prezenta datele de contact şi programul de funcţionare al AJOFM Braşov (informaţii preluate de pe site-ul AJOFM Braşov).

AJOFM Braşov
Braşov, str. Lungă, nr. 1A
Adresa e-mail : office@ajofm-bv.ro
Telefon : 0268 416 879; 0268 411 960; 0268 419081
Fax : 0268 412 552
Program de lucru cu publicul : Luni, Marti, Miercuri, Joi, Vineri: 8-16

Agenţia locală Tractorul
Braşov, str. Turnului, nr. 5
Telefon : 0268 548 008
Fax : 0268 548 007
Program de lucru cu publicul : Luni, Marti, Miercuri, Joi, Vineri: 8-16

Punct de lucru Făgăraş şi punct de lucru mobil Victoria
Făgăraş, str. Libertăţii, nr. 11
Telefon : 0268 212 636
Program de lucru cu publicul : Luni, Marti, Miercuri, Joi, Vineri: 8-16

Punct de lucru Zărneşti
Zărneşti, str. 13 Decembrie, nr. 18
Telefon : 0268 515 872
Program de lucru cu publicul : Marţi, Joi: 8-16

Punct de lucru Râşnov
Râşnov, str. Republicii, nr. 29
Telefon : 0268 230 175
Program de lucru cu publicul : Luni, Miercuri: 8-16

Punct de lucru Codlea
Codlea, str. Laterală, nr. 60
Telefon : 0268 254 752
Program de lucru cu publicul : Joi: 8-16

Punct de lucru Rupea
Rupea, str. Republicii, nr. 92
Telefon : 0268 260 480
Program de lucru cu publicul : Luni, Marti, Miercuri, Joi, Vineri: 8-16

Punct de lucru Săcele
Săcele, str. George Moroianu, nr. 7
Telefon : 0268 274 329
Program de lucru cu publicul : Miercuri: 8-16

Este bine de ştiut şi că la nivel naţional activitatea agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă este coordonată de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de muncă cu sediul în Bucureşti :

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Bucureşti, sect. 4, str. Avalanşei, nr. 20-22
Website : www.anofm.ro
Helpdesk : 021 303 98 31

Ce este reţeaua EURES şi de ce poate fi importantă pentru dumneavoastră ?

EURES (European Employment Services) reprezintă o reţea de cooperare între serviciile publice de ocupare europene şi a fost creată pentru facilitarea liberei circulaţii a forţei de muncă în cadrul Spaţiului European (ţările Uniunii Europene plus Norvegia, Islanda şi Liechtenstein). Elveţia participă, de asemenea, la reţeaua EURES.

Coordonarea acestei reţele este asigurată de Comisia Europeană.

Parteneri ai serviciilor publice de ocupare în cadrul acestei reţele sunt sindicatele, organizaţiile patronale, alţi actori implicaţi în problemele legate de ocuparea forţei de muncă.

Principalele obiective ale EURES sunt :

  • să informeze, să îndrume şi să furnizeze sfaturi potenţialilor lucrători mobili cu privire la oportunităţile de a lucra în UE/SEE ca şi despre condiţiile de muncă şi de viaţă din spaţiul european
  • să ajute angajatorii dornici să recruteze lucrători din alte ţări ale SEE
  • să ofere sfaturi şi îndrumare lucrătorilor şi angajatorilor din regiunile transfrontaliere

Serviciile de bază ale EURES sunt deci cele de informare, orientare şi plasament, oferite atât angajatorilor, cât şi celor care doresc să-şi găsească un loc de muncă pe piaţa europeană a muncii.

Aceste servicii sunt furnizate de consilierii EURES, specialişti instruiţi care lucrează în cadrul serviciului public de ocupare a forţei de muncă din fiecare ţară sau în cadrul altor organizaţii partenere din reţeaua EURES.

Dacă sunteţi interesat să lucraţi în străinătate (în spaţiul European sau Elveţia), este important să stiţi că la nivelul fiecărui AJOFM există un consilier Eures care vă poate ajuta.

Cei 43 de consilieri EURES distribuiţi teritorial în cadrul fiecărei agenţii judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi a agenţiei de ocupare a municipiului Bucureşti vă ajută să dobândiţi informaţiile necesare în situaţia în care doriţi să locuiţi şi să munciţi în alte state UE/SEE.

EURES România promovează locurile de muncă vacante transmise Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, mai ales de către serviciile publice europene de ocupare, în special prin publicarea lor pe portalul ANOFM, astfel încât să ofertele să devină accesibile persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă în spaţiul european. Reţeaua EURES vă informează în legătură cu posturile vacante din 31 de ţări europene.

Website-uri EURES importante

Senatul modifică Legea nr. 76 din 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă

Încă din 15.11.2011 a fost postat pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

În cadrul şedintei plenului Senatului de marţi, 10 aprilie 2012, au fost adoptate tacit, fie în urma dezbaterii o serie de proiecte legislative de interes pentru domeniul dreptului muncii şi securităţii sociale.

În cadrul şedinţei, a fost prezentată Senatului şi nota de adoptare tacită pentru Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 17 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Comisia europeană cere acces liber pe piaţa forţei de muncă pentru lucrătorii din Bulgaria şi România.

Având în vedere că şomajul în UE atinge niveluri record, iar perspectivele economice pentru următoarele luni nu sunt prea încurajatoare, Comisia Europeană a prezentat - pe 18 aprilie 2012 - o serie de măsuri concrete pentru impulsionarea creării de locuri de muncă.

Preşedintele Barroso a declarat: "Europa are nevoie de o strategie de creare de locuri de muncă ca răspuns la ratele inacceptabile ale şomajului cu care se confruntă. UE are un uriaş potenţial neutilizat în ce priveşte încurajarea pieţei în această direcţie. Împreună, sectoarele economiei ecologice, al sănătăţii şi al noilor tehnologii vor genera, în anii care vin, peste 20 de milioane de locuri de muncă noi. Statele membre trebuie să profite de aceste posibilităţi, mobilizând resursele existente şi stimulând piaţa internă a muncii, în strânsă colaborare cu partenerii sociali. Putem realiza toate acestea, împreună".

"Crearea de locuri de muncă trebuie sa devină cu adevărat o prioritate europeană", a spus şi Laszlo Andor, comisar UE pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune.

Comisia europeană trimite un mesaj puternic guvernelor, cerându-le să elimine restricţiile privind accesul pe piaţa forţei de muncă pentru lucrătorii din Bulgaria şi România.

Pachetul privind ocuparea forţei de muncă îndeamnă statele membre să-şi consolideze politicile naţionale de ocupare a forţei de muncă şi să ia măsuri la nivel naţional legate de :

  • FISCALITATE : stimularea cererii pe piaţa muncii prin: subvenţii pentru angajările care presupun crearea de noi locuri de muncă, o reorientare fiscală (neutră din punct de vedere bugetar) dinspre impozitarea veniturilor salariale înspre taxele de mediu; reducerea impozitării veniturilor salariale, susţinerea activităţilor independente.
  • JOBURI VERZI : exploatarea principalelor domenii cu potenţial important de creare de locuri de muncă pentru viitor, precum economia ecologică, includerea locurilor de muncă ecologice în planurile naţionale privind locurile de muncă, precum şi consolidarea competenţelor ecologice.
  • JOBURI ÎN SĂNĂTATE : îmbunătăţirea planificării şi prognozelor privind forţa de muncă în domeniul sănătăţii, pentru a corela mai bine cererea şi oferta de specialişti şi, în acelaşi timp, pentru a le oferi acestora perspective de locuri de muncă pe termen lung şi pentru a stimula schimburile privind strategii inovatoare şi eficiente de recrutare şi reţinere a lucrătorilor din domeniul sănătăţii.
    În 2010 erau in jur de 17,1 milioane de locuri de muncă în sectorul asistenţei medicale, care a reprezentat 8% din totalul locurilor de muncă în UE. Chiar şi în timpul crizei economice, cererea de muncă în sectorul de sănătate a continuat să crească. Se estimează că vor exista aproximativ 7 milioane de locuri de muncă suplimentare în acest domeniu pâna în anul 2020 (ca urmare a nevoilor de înlocuire prin pensionări, plecări din sistem, etc.).
  • JOBURI NECALIFICATE : consultare privind posibilităţile de angajare în domeniul serviciilor destinate persoanelor şi gospodăriilor.
  • JOBURI ÎNALT CALIFICATE : creşterea angajărilor forţei de muncî înalt calificate în domeniile IT şi telecomunicaţii, şi promovarea competenţelor digitale. Estimările arată că pe durata crizei, numărul angajărilor a crescut în acest domeniu cu 3%.
  • LEGISLAŢIE : asigurarea utilizarii unor acorduri contractuale corespunzatoare pentru a împiedica folosirea excesivă a altor contracte decât cele standard. Comisia subliniază, de asemenea, necesitatea de a oferi şanse tinerilor, precum şi de a dezvolta învăţarea pe tot parcursul vieţii, care este esenţială pentru siguranţa locurilor de muncă şi pentru productivitate.
  • SALARII : stabilirea unor salarii decente şi care să poată fi susţinute pe termen lung şi evitarea capcanei salariilor scăzute.
  • INSTRUMENTE SPECIFICE pentru a îmbunătăţi recunoaşterea competenţelor şi a calificărilor, şi a stimula colaborarea dintre lumea educaţiei şi cea a muncii : Cu 4 milioane de locuri de muncă încă vacante în întreaga UE, "pachetul privind ocuparea forţei de muncă" îndeamnă la mai multe investiţii în competenţe, pentru a oferi soluţii la discrepanţele dintre cererea şi oferta de competenţe pe pieţele forţei de muncă din Europa, precum şi o mai bună anticipare a competenţelor necesare. "Pachetul privind ocuparea forţei de muncă" urmăreşte, de asemenea, crearea unei adevărate pieţe europene unice a muncii.

Pentru realizarea acestui obiectiv trebuie luate o serie de măsuri prin care trebuie eliminate toate piedicile juridice şi practice din calea liberei circulaţii a lucrătorilor :

  • Îmbunătăţirea transferabilităţii drepturilor de pensie, a tratamentului fiscal al lucrătorilor transfrontalieri sau a nivelului de conştientizare a drepturilor şi obligaţiilor.
  • Toate statele membre trebuie să permită "exportarea" prestaţiilor de şomaj pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă într-o altă ţară (pentru o perioada de până la 6 luni).
  • Guvernele statelor membre trebuie să elimine restricţiile privind accesul pe piaţa forţei de muncă pentru lucrătorii din Bulgaria şi România şi să le permită celor care vin din alte ţări UE să aibă acces la locurile de muncă din sectorul public.
  • Transformarea portalului EURES - pentru cei care caută un loc de muncă în UE - într-un instrument european de plasament şi recrutare, şi crearea unor aplicaţii online inovatoare (începand cu 2013), care să le ofere instantaneu utilizatorilor o hartă europeană clară a ofertelor europene de locuri de muncă.

Pachetul va fi discutat în cadrul unei conferinţe la nivel înalt privind ocuparea forţei de muncă, ce va avea loc la 6-7 septembrie 2012 şi care are ca scop mobilizarea tuturor partenerilor în vederea punerii în aplicare a măsurilor anunţate.

9.978 locuri de muncă vacante la nivel naţional în perioada 12-19.04.2012.

În evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în perioada 12-19 aprilie 2012 sunt înregistrate 9.978 locuri de muncă vacante. Cu 302 locuri de muncă vacante, judeţul Braşov se situează pe locul 9.

Cele mai multe locuri de muncă vacante se înregistrează în judeţul Cluj - 1217 locuri de muncă vacante -, urmat de judeţele Iaşi, municipiul Bucureşti, judeţele Timiş, Mureş, Dolj, Ialomiţa, Constanţa.

Cele mai puţine locuri de muncă, sub 100, se găsesc în judeţele Teleorman - 80, Botoşani - 73, Buzău - 72, Sălaj - 72, Galaţi - 45, Olt - 41, Mehedinţi - 23, Caraş-Severin - 16 locuri de muncă.

La nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 938 locuri de muncă, căutându-se ingineri şi subingineri, programatori, inspectori de asigurări, reprezentanţi medicali, farmacişti, consilieri juridici.

Pentru studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile la nivel naţional 9.040 locuri de muncă, dintre care :

  • confecţioner-asamblor articole din textile - 570
  • muncitor necalificat in industria confecţiilor - 504
  • operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, materiale sintetice - 371
  • muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet - 275
  • şofer autocamion/maşină de mare tonaj- 254
  • muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide - 225
  • lăcătuş mecanic - 216
  • lucrător comercial - 189
  • vânzător - 183
  • ospătar (chelner) - 171
  • manipulant mărfuri - 161
  • agent de intervenţie pază şi ordine - 118
  • agent de vânzări - 113
  • casier - 90

Toţi cei interesaţi în găsirea unui loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă sau pot accesa adresa de internet http://lmv.anofm.ro/index_lmv.php, unde pot vizualiza locurile de muncă vacante oferite în fiecare judeţ, pe meserii, precum şi persoanele de contact cărora le pot solicita informaţii suplimentare.

Situaţia şomajului în judeţul Braşov la 31.03.2012.

Valoarea ratei şomajului înregistrată la nivelul judeţului Braşov la finele lunii martie 2012 a fost de 4,91%, în uşoară scădere faţă de cea înregistrată la finele lunii februarie 2012, şi anume 5,07%.

În evidenţa AJOFM Braşov, la data de 31.03.2012 figurau un număr total de 12.062 persoane în cautarea unui loc de muncă, dintre care 5.185 sunt femei.

Din totalul persoanelor aflate în evidenţa agenţiei, şi anume 12.062, 4.295 persoane (2.110 femei) beneficiau de indemnizaţie de şomaj.

Cele mai multe persoane aflate în căutarea unui loc de muncă erau cele din mediul rural - 6.368 persoane (2.524 femei), iar diferenţa de 5.694 persoane (2.661 femei), din mediul urban.

Din punct de vedere al repartiţiei teritoriale a şomerilor înregistraţi la AJOFM la nivelul judeţului Braşov, situaţia era următoarea : Municipiul Braşov cu 2.722 persoane (1.286 femei), urmat de Municipiul Săcele cu 811 persoane (312 femei), Municipiul Făgăraş cu 668 persoane (308 femei), Oraşul Râşnov cu 423 persoane (195 femei), Oraşul Zărneşti cu 370 persoane (195 femei), Municipiul Codlea cu 236 persoane (126 femei), Oraşul Rupea cu 223 persoane (90 femei), Oraşul Victoria cu 148 persoane (97 femei), Oraşul Predeal cu 42 persoane (26 femei) şi Oraşul Ghimbav cu 51 persoane (26 femei).

Din punct de vedere al nivelului de instruire, preponderente erau persoanele fără studii medii (73,94%), urmate la mare diferenţă de cele cu studii medii, cu un procent de 16,39%, şi de cele cu studii superioare (9.67%).

Cei mai mulţi şomeri sunt din grupa de vârstă cuprinsă între 40-49 de ani (25,21% din totalul persoanelor înregistrate în evidenţa AJOFM Braşov). Urmează cei cu vârste cuprinse între 30 - 39 ani, cu un procent de 24,15%. Grupa de vârstă până la 29 de ani este reprezentată de un procent de 23,36% din numărul persoanelor aflate in evidenţa Agenţiei. Urmează şomerii cu vârsta de peste 55 de ani, care reprezintă 13,73% din numărul total de persoane inregistrate. Persoanele care aparţin grupei de vârstă între 50 - 55 ani se regăsesc în procent de 13,55%.

De remarcat este că în cursul lunii martie (01.03.2012 – 31.03.2012) au intrat în evidenţa Agenţiei Braşov un număr de 1.353 persoane (589 femei) şi au ieşit din evidenţa AJOFM Braşov 1.750 persoane (772 femei).

În luna martie 2012, prin acordarea serviciilor prevăzute de Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, au fost încadrate în muncă un număr de 678 persoane, dintre care 266 femei.

Situaţia şomajului la nivel naţional la 31.03.2012.

La sfârşitul lunii martie 2012, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 5,05%, mai mică cu 0,22% decât cea din luna februarie a anului 2012 şi mai mică cu 0,95% decât cea din luna martie a anului 2011.

Numărul total de şomeri la finele lunii martie, de 454.541 persoane, a scăzut cu 19.325 persoane faţă de cel de la finele lunii anterioare.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 170.820 au fost şomeri indemnizaţi şi 283.721 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 20.549 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 1.224 persoane faţă de luna precedentă.

Structura şomajului pe grupe de vârstă la începutul anului 2012 se prezenta astfel :

  • 59.275 şomeri au sub 25 de ani
  • 36.643 şomeri au între 25 şi 29 de ani
  • 113.266 şomeri au între 30 şi 39 de ani
  • 125.141 şomeri au între 40 şi 49 de ani
  • 60.255 şomeri au între 50 şi 55 de ani
  • 59.961 şomeri au depaşit 55 de ani

După cum relevă cifrele, cei mai mulţi şomeri la nivel naţional sunt din grupa de vârstă 40-49 de ani, menţinându-se aceeaşi tendinţă manifestată în ultimii 3 ani. Majoritatea şomerilor, respectiv 276.732 persoane (60,88% din persoanele înregistrate) provin din mediul rural.

La nivel teritorial, numărul de şomeri a scăzut în municipiul Bucureşti şi în 38 de judeţe, cele mai mari scăderi înregistrându-se în judeţele: Mureş, Buzău, Prahova, Alba, Bihor şi Vâlcea.

Creşteri ale numărului de şomeri se înregistrează în 3 judeţe şi anume: Bistriţa Năsăud, Maramureş şi Covasna.

Rata şomajului a scăzut în 38 judeţe şi în Municipiul Bucureşti, cele mai mari scăderi înregistrându-se în judeţele: Buzău, Alba, Sălaj, Mureş şi Gorj.

Creşteri ale ratei şomajului se înregistrează în 3 judeţe şi anume: Bistriţa Năsăud, Covasna şi Maramureş.

Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Vaslui (9,64%), Mehedinţi (9,54%), Teleorman (8,72%), urmate de judeţele: Dolj (8,71%), Covasna (8,52%), Buzău (7,51%), Ialomiţa (7,45%), Galaţi (7,44%), Alba (7,35%) şi Gorj (7,27%).

Cel mai scăzut nivel al ratei şomajului în luna martie, de 1,63%, se înregistrează în judeţul Ilfov.

10% rata şomajului în UE, peste 22% în rândul tinerilor; şomajul în zona euro a atins în februarie 2012 cel mai ridicat nivel din 1997 încoace.

Conform datelor statistice făcute publice la sfârşitul lunii martie 2012, rata şomajului din zona euro a crescut în februarie la 10,8%, un nou record istoric, iar la nivelul UE a avansat la 10,2%. Astfel, numărul persoanelor fără loc de muncă din cele 27 de state urcând cu 1,87 milioane de la începutul anului trecut, la 24,55 milioane, potrivit datelor Eurostat. Numai în primele 2 luni ale anului 2012 numărul şomerilor a crescut cu 167.000 de persoane.

Rata şomajului din UE a avansat în luna februarie la 10,2%, de la 10,1% în ianuarie, şi 9,5% în perioada corespunzătoare a anului trecut.

În zona euro, şomajul a crescut în februarie la 10,8%, de la 10,7% în ianuarie, respectiv 10% în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor prezentate de Eurostat.

Se estimează că 24,5 milioane de europeni au fost şomeri în luna februarie 2012.

Pentru zona euro, datele comparative arată că rata şomajului este cea mai mare din ultimii 15 ani, 17,1 milioane de persoane fiind fără job în luna februarie.

Cele mai ridicate rate ale şomajului au fost inregistrate în Spania (23,6%) şi în Grecia (21%).

Cele mai scăzute rate ale şomajului sunt înregistrate în Austria (4,2%), Olanda (4,9%), Luxemburg (5,2%) şi Germania (5,7%). Faţă de februarie 2011, şomajul a scăzut în 8 ţări, a crescut în 18 şi a stagnat în România, conform Eurostat.

Cele mai mari scăderi au fost observate în ţările baltice (Lituania, Estonia şi Letonia), care au avut cea mai bună recuperare şi au redus şomajul cu două- trei procente. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Grecia (14,3% la 21,0% între decembrie 2010 şi decembrie 2011), Spania (20,6% la 23,6%) şi Cipru (6,7% la 9,7%).

Conform opiniilor exprimate de specialişti, rata şomajului va continua să crească, având în vedere perspectiva de creştere economică negativă. Potrivit acestora, este posibil ca rata şomajului în UE să atingă 11% la finele acestui an.

Situaţia este şi mai dramatică în cazul tinerilor. Cifrele pentru şomajul în rândul tinerilor arată evoluţii şi mai grave. Rata şomajului în rândul tinerilor de până în 25 de ani a fost de 22,4% la nivelul UE, în Spania şi Grecia acest indicator ajungând la 50,5%, respectiv 50,4%. În februarie, 5,4 milioane de persoane tinere (sub 25 de ani) nu au avut slujbe în UE-27, dintre care 3,27 milioane au fost în zona euro.

Cele mai scăzute rate ale şomajului la tineri au fost înregistrate în Germania (8,2%), Austria (8,3%) şi Olanda (9,4%), iar cele mai mari în Spania (50,5%) şi Grecia (50,4% în decembrie 2011).

În februarie 2012, rata şomajului a fost de 8,3% în Statele Unite ale Americii, iar în Japonia a fost de 4,7%, potrivit datelor din ianuarie.

Cine este persoana aflată în căutarea unui loc de muncă ?

Persoana aflată în căutarea unui loc de muncă este persoana care face demersuri pentru a-şi găsi un loc de muncă, fie prin mijloace proprii, fie apelând la servicii oferite atât de agenţia locală pentru ocuparea forţei de muncă în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau la alt furnizor de servicii de ocupare, acreditat în condiţiile legii (agenţie privată de plasare a forţei de muncă).

Ce este un şomer ?

Şomerul este acea persoană care îndeplineşte în acelaşi timp următoarele condiţii:
  • este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare
  • are o stare de sănătate fizică şi psihică care îi permit să muncească
  • nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare, respectiv 500 ron
  • în situaţia găsirii unui loc de muncă poate să înceapă lucrul în perioada imediat următoare
Şomerul înregistrat – este acea persoană care pe lângă îndeplinirea tuturor condiţiilor enunţate mai sus, se înregistrează la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau la un alt furnizor de servicii de ocupare, care funcţionează în condiţiile prevăzute de lege, în vederea obţinerii unui loc de muncă.

Ce este un şomer de lungă durată ?

Potrivit legii, şomerii adulţi de lungă durată sunt persoane cu vârsta de peste 25 de ani care s-au aflat în evidenţele Agentiei de Ocupare a Forţei de Muncă cel puţin 12 luni.

De asemenea, şomerii tineri de lungă durată sunt acei şomeri care nu au împlinit încă 25 de ani, dar au fost în şomaj neîntrerupt timp de cel puţin şase luni.

Ce acte sunt necesare pentru înregistrarea unei persoane aflate în căutarea unui loc de muncă ?

  • actul de identitate, în original şi copie
  • actele de studii şi de calificare,în original şi copie
  • carnetul de muncă sau alte acte care atestă, potrivit legii, existenţa unor raporturi de muncă ori de serviciu, in cazul persoanelor provenite din muncă
  • adeverinţa medicală din care să rezulte că persoana este clinic sănătoasă sau aptă de muncă ori că are eventuale restricţii medicale

Cum procedez dacă sunt şomer şi îmi schimb domiciliul sau reşedinţa ?

În situaţia în care vă schimbaţi domiciliul sau, după caz reşedinţa, trebuie să faceţi o cerere la AJOFM, cerere la care veţi anexa o copie a actului de identitate care atestă schimbarea domiciliului.

În baza cererii dvs, AJOFM va transfera dosarul dvs de şomaj agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă sau punctului de lucru în a cărui rază vă aveţi noul domiciliu sau reşedinţa.

De când se acordă indemnizaţia de şomaj ?

În primul rând, dacă v-aţi pierdut locul de muncă cu ceva timp în urmă, dar nu a trecut încă un an de la acel moment, încă vă mai puteţi depune dosarul pentru a beneficia de şomaj.

Dacă urmează să rămâneţi fără loc de muncă şi vreţi să primiţi indemnizaţia de şomaj începand cu ziua în care v-a încetat contractul de muncă trebuie să vă mobilizaţi şi să vă depuneţi dosarul la AJOFM în maxim 10 zile.

Dacă aţi depăşit acest termen vi se va acorda indemnizaţia de şomaj începând cu data înregistrării cererii şi depunerii dosarului.

Exemplu:
  • Caz 1 - V-a încetat raportul de muncă la data de 1 martie 2012.Vă prezentaţi la AJOFM în 8 martie 2012.Indemnizaţia de şomaj vi se acordă din data de 1 martie.
  • Caz 2 - V-a încetat raportul de muncă la data de 1 martie 2012.Vă prezentaţi la AJOFM în 18 martie 2012. Indemnizaţia de şomaj vi se va stabili din momentul depunerii dosarului şi înregistrării cererii la AJOFM, respectiv 18 martie.
  • Caz 3 - V-a încetat raportul de muncă la data de 1 martie 2011.Vă prezentaţi la AJOFM în 1 februarie 2012. Aveţi încă dreptul la indemnizaţie de şomaj pentru că v –aţi prezentat mai repede de termenul maxim de 12 luni .Indemnizaţia de şomaj va fi acordată din data de 1 februarie 2012.
  • Caz 4 - V-a încetat raportul de muncă la data de 1 martie 2011.Vă prezentaţi la AJOFM în 18 martie 2012.Aţi pierdut dreptul de a beneficia de indemnizaţie de şomaj. . Termenul de maximum 12 luni este termen de decădere din drepturi.

De ce este important carnetul de şomer ?

În momentul în care vă depuneţi actele şi solicitaţi indemnizaţia de şomaj primiţi un carnet de şomer. Foarte mulţi nu sunt atenţi în acele momente, nu ascultă informaţia transmisă de funcţionarul de la AJOFM, iau acest document şi în multe situaţii îl depozitează într-un loc sigur, uitând de existenţa lui. Se prezintă la AJOFM doar când constantă că banii reprezentând indemnizaţia de şomaj nu i-au fost viraţi în contul de card.

Una dintre cele mai importante obligaţii ale unui şomer indemnizat este să se prezinte la viza lunară, în data stabilită de AJOFM, dată care este înscrisă în carnetul de şomaj.

Este foarte important să reţineţi data când sunteţi programat la viza lunară. Fiecare întârziere poate înseamna pentru dvs. o pierdere de bani, care şi aşa sunt destul de puţini.

De exemplu dacă eraţi programat la viză în 10 martie şi aţi uitat, veniţi doar în data de 20 martie, indemnizaţia de şomaj v-a fost suspendată la data neprezentării la viză, respectiv 10 martie.

La data de 20 martie trebuie să faceţi o cerere pentru reluarea plăţii indemnizaţiei de somaj, dar suma aferentă perioadei 10-19 martie este pierdută (nu vi se mai acordă; dreptul la indemnizaţia de somaj a fost suspendat în această perioadă).

Şi mai gravă este situaţia în care vă prezentaţi după un termen de 60 de zile. În această situaţie dreptul la indemnizaţie de şomaj încetează, ceea ce înseamnă că aţi pierdut indemnizaţia de şomaj care vă fusese stabilită.

Ce se întâmplă dacă aţi pierdut carnetul de şomaj ?

Deşi am explicat importanţa pe care o are acest document, pierderea carnetului de şomaj nu este o tragedie. Trebuie să vă duceţi la AJOFM, să anunţaţi acest lucru şi să solicitaţi un duplicat.

De ce servicii beneficiază persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă ?

Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă prevede ca persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, înregistrate la AJOFM, pot beneficiază de următoarele servicii:

  • informare şi consiliere profesională
  • medierea muncii
  • formarea profesională
  • consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri
  • completarea veniturilor salariale ale angajaţilor
  • stimularea mobilităţii forţei de muncă

Nu cred însă că toate aceste noţiuni vă sunt foarte clare, de aceea în cele de mai jos o să încercăm să lămurim aceste elemente care poate nu vă sunt familiare.

De asemenea cred că înţelegerea acestor noţiuni vă va fi utilă şi vă va ajuta să descifraţi limbajul uneori prea tehnic folosit involuntar de angajaţii AJOFM sau să beneficiaţi de toate informaţiile care apar pe site-urile agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă.

Ce este informarea si consilierea profesională ?

Informarea şi consilierea profesională vizează un ansamblu de servicii constând în:

  1. Furnizarea unor informaţii utile privind piaţa muncii (ce ocupaţii sunt cele mai căutate de angajatori la ora actuală, care sunt angajatorii care au locuri de muncă vacante, unde există cele mai multe locuri de muncă oferite de angajatori,eventuale modificări care au intervenit în legislaţia muncii, dacă mai există cerere pentru meseria pe care o stăpâniţi sau este nevoie să vă recalificaţi, ce calificări noi au apărut,etc)
  2. De asemenea, tot în cadrul activităţii de informare şi consiliere profesională,consilierii de orientare în carieră vă pot ajuta să vă analizaţi, să vă cunoaşteţi punctele tari, dar şi punctele slabe, să identificaţi ce mai trebuie să faceţi pentru a găsi locul de muncă dorit, să vă corelaţi aşteptările, cu competenţele pe care le deţineţi şi cu realităţile existente pe piaţa muncii. Acest demers este cunoscut ca evaluarea şi autoevaluarea personalităţii în vederea orientarii profesionale. Esenţială este şi recâştigarea încrederii şi stimei de sine. După o perioadă mai lungă de şomaj, după ce aţi depus un număr impresionant de CV, aţi fost chemaţi doar la câteva interviuri, în urma cărora nu am obţinut locul de muncă dorit, apare în sufletul dvs nesiguranţa, dezamăgirea, dezorientarea, o emotivitate crescută, neîncredere în forţele proprii . De aceea pentru a convinge un agent economic să vă angajeze, este foarte important să fiţi convinşi dvs că aducerea dvs. în firmă reprezintă pentru acesta un câştig, că sunteţi o persoană competentă, de încredere, serioasă,care îşi merită locul în echipă. De multe ori simţiţi că nu reuşiţi să faceţi acest demers singur, că nu reuşiţi să vă echilibraţi, să credeţi în şansa şi calităţile dvs. În această situaţie ajutorul unui consilier de orientare în carieră poate fi nepreţuit.
  3. Am parcurs primele 2 etape, am reuşit să ştim ce vrem, ce loc de muncă ne dorim şi putem obţine, suntem încrezători în forţele proprii. Mai avem nevoie de un singur lucru: să ştim să facem un curriculum vitae şi o scrisoare de intenţie bune care să îl determine pe angajator să ne cheme la interviu. Dacă am fost programaţi la interviu, este important să ne instruim pentru a şti cum să ne prezentăm şi să ne comportăm la un interviu pentru a avea succes. Aceste activităţi ale consilierilor de orientare în carieră apar în lege ca instruirea în metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă şi de prezentare la interviuri în vederea ocupării. Este bine să ştiţi că puteţi beneficia atât consiliere individuală (când sunteţi prezent dar dvs. şi consilierul de orientare în carieră) cât şi consiliere de grup, servicii oferite la cerere persoanelor în căutarea unui loc de muncă sau în cadrul job-cluburilor organizate de agenţiile pentru ocuparea forţei de munca.(se abordează probleme de interes,comune grupului de persoane care au vrut să beneficieze de această măsură) Este important de reţinut că activitatea de informare şi consiliere profesională se poate realiza de cadrele specializate din AJOFM, dar si de alţi furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acreditaţi în condiţiile legii.

Ce este medierea muncii ?

Medierea muncii este activitatea prin care se realizează punerea in legătura a angajatorilor cu persoanele in căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii de raporturi de muncă sau de serviciu.

Cea mai cunoscută formă de mediere este bursa de locuri de muncă (târgurile de job-uri), dar şi preselecţiile de personal.

Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă au obligaţia de a identifica locurile de muncă vacante la angajatori şi să le face cunoscute persoanelor în căutarea unui loc de munca.Serviciul de mediere se acordă gratuit de AJOFM.

Medierea muncii se poate realiza şi contracost de către furnizori de servicii specializate, din sectorul public sau privat, acreditaţi de Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Ce este formarea profesională ?

Prin formare profesională se înţelege activitatea prin care se realizează iniţierea, calificarea, recalificarea, perfecţionarea şi specializarea forţei de muncă, în vederea prevenirii şomajului sau creşterii şanselor de ocupare, în cazul persoanelor în căutarea unui loc de muncă.

Se are în vedere o legătură cât mai strânsă între cursurile organizate, opţiunile persoanelor interesate şi cerinţele actuale şi de perspectivă de pe piaţa muncii.

Trebuie să ştiţi că la AJOFM-uri activitatea de formare profesională a persoanelor în căutarea unui loc de munca se desfăşoară pe baza planului naţional de formare profesională, elaborat anual de Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Munca şi aprobat de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, pe baza propunerilor făcute anterior de fiecare AJOFM.

Cursurile de calificare, recalificare, perfecţionare si specializare se organizează pentru ocupaţii, meserii şi profesii definite şi cuprinse în Clasificarea ocupaţiilor din România(COR).

Important de reţinut că dacă aţi început un curs şi ulterior vă angajaţi aveţi dreptul să beneficiaţi de serviciul de formare gratuit până la finalizarea programului de formare început.

Ce este consultanţa şi asistenţa pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri ?

Constă în consultanţa de servicii juridice, de marketing, financiare, de management şi alte servicii de consultanţă necesare celor ce doresc să înceapă o activitate independentă sau să iniţieze o afacere.

Aceste servicii pot fi realizate de AJOFM-uri sau de firme private, organizaţii profesionale, fundaţii si asociaţii specializate in aceste domenii, cu care agenţiile încheie contracte in condiţiile legii. Ele vizează înzestrarea celor care vor să demareze o afacere pe cont propriu cu cunoştinţele absolut necesare demarării acestei acţiuni.

Consultanţa şi asistenţa pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri se acordă la cerere.

Ce presupune completarea veniturilor salariale ale angajaţilor ?

Beneficiarii de indemnizaţie de şomaj mai pot beneficia de completarea veniturilor salariale care constă în acordarea unei sume lunare, neimpozabile, în procent de 30% din indemnizaţia de şomaj, până la sfârşitul perioadei pentru care erau îndreptăţite să fie indemnizate, în cazul angajării cu program normal de lucru în perioada în care primesc indemnizaţia de şomaj.

Exemplu:

Beneficiaţi de indemnizaţie de şomaj din ianuarie 2011. Presupunem că aveţi dreptul să beneficiaţi de indemnizaţie de şomaj 12 luni, drept care încetează la 31 decembrie 2011.

Vă angajaţi cu data de 1 iunie 2011. Nu mai beneficiaţi de indemnizaţi de şomaj începând cu această dată (vă încetează dreptul la indemnizaţia de şomaj).

Aveţi dreptul să solicitaţi 30% din indemnizaţia de şomaj care ar fi trebuit să vă fie plătită dacă nu vă angajaţi ( suma se va acorda pe perioada iunie - 31 decembrie).

Nu beneficiaţi de această măsură dacă vă încadraţi la un angajator cu care aţi avut raporturi de muncă sau de serviciu în ultimii 2 ani, precum şi dacă contractul dvs. de muncă a fost încheiat iniţial pe perioadă determinată ( în acest caz indemnizaţia de şomaj fiind suspendată) şi ulterior prin schimbarea duratei (în durată nedeterminată) v-a încetat plata indemnizaţiei de şomaj.

Trebuie să ştiţi că pentru a beneficia de acest drept trebuie să depuneţi la AJOFM-ul unde v-aţi aflat în evidenţă, o solicitare însoţită de o serie de documente (înştiinţare emisă de angajator privind încadrarea în muncă; actul în baza căruia au fost încadrate în muncă, în copie; document emis de angajator, din care să rezulte că în ultimii 2 ani acesta nu a mai fost în raporturi de muncă sau de serviciu cu persoana respectivă).

Acest demers trebuie să se încadreze în termenul de maximum 60 de zile de la data încetării dreptului la indemnizaţie de şomaj ca urmare a angajării.

În cazul angajării absolvenţilor instituţiilor de învăţământ şi absolvenţii şcolilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, aceştia beneficiază de o primă de încadrare egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării (dacă se angajează cu program normal de lucru, pentru o perioadă mai mare de 12 luni - 500 lei).

În plus dacă li s-a stabilit dreptul la indemnizaţia de şomaj şi se angajează în perioada de acordare a indemnizaţiei beneficiază din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o sumă egală cu indemnizaţia de şomaj la care ar fi avut dreptul dacă nu s-ar fi angajat, până la expirarea perioadei de acordare a acesteia,cu condiţia menţinerii raporturile de muncă sau de serviciu pentru o perioadă de cel puţin 12 luni de la data angajării.

Ce înţelegem prin stimularea mobilităţii forţei de muncă ?

Prin această măsură se are în vedere stimularea beneficiarilor de indemnizaţie de şomaj de a se angaja în perioada în care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 50 km de localitatea în care îşi au domiciliul stabil.

În aceste condiţii ei beneficiază de o primă de încadrare acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj egală cu de două ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data acordării, La ora actuală indicatorul social de referinţă este 500 lei (2 ori 500 lei).

Dacă, ca urmare a acestui fapt, ei îşi schimbă şi domiciliul, primesc o primă de instalare, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, egală cu de şapte ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data instalării (7 ori 500).

Copyright © 2012. All rights reserved.